ARHITECT STAGIAR. Ghid de supraviețuire
Ghid pentru stagiul în arhitectură, scris din perspectiva unui fost stagiar, în prezent tânăr arhitect cu drept de semnătură

Bun venit! Pentru cine nu mă cunoaște, eu sunt Monica, am 27 de ani și sunt un tânăr arhitect, ca mulți dintre cei care veți citi acest articol. Ceea ce scriu astăzi vine din convingerea că avem oricând de învățat unii de la alții, de la cei de vârste apropiate poate chiar mai bine decât de la cei mai mari.

Mi-am dorit să scriu acest ghid pentru că eu nu l-am avut, și m-ar fi ajutat enorm dacă găseam așa ceva în urmă cu 3-4 ani. Acum, că mi-am găsit propriile răspunsuri, îmi doresc ca ele să rămână aici, pentru oricine caută o cale. Nu este nicidecum singura cale bună sau posibilă – este doar un exemplu, o părere, un posibil punct de plecare pentru propria voastră experiență profesională.

Îmi doresc asta pentru că nu e drept ca tinerii arhitecți, după o muncă enormă și îndelungată, în care sănătatea, odihna sau relațiile sănătoase cu oamenii din jur sunt puse pe plan secund, să se simtă descurajați, dezorientați și lipsiți de competențe.

Visul meu este ca studenții și tinerii arhitecți să își găsească resursele proprii de a profesa, fără să mai fie drastic limitați de diplome, drepturi sau vreo altă validare oficială – care, în absența încrederii în sine și a muncii practice, e posibil să nu vină niciodată. Și îmi doresc ca stagiul să fie cu adevărat ceva relevant, util și clar reglementat, nu o limitare și o sursă de abuzuri, cum din păcate adesea aud că se întâmplă.

Îndrăznesc să cred că tinerii arhitecți, cu puțină îndrumare și empatie, ar ajunge la rezultate extraordinare, care s-ar vedea în societatea noastră atunci când pășim pe stradă. Pentru că, să nu uităm, munca noastră e ceea ce ajunge să ilustreze societatea, să rămână mărturie în fotografii, în picturi sau în ziduri pe care le vor vedea oamenii poate peste zeci și sute de ani. Și tot munca noastă e cea care va găzdui trăirile oamenilor – ale familiilor care vor locui în case proiectate de noi, ale celor care vor munci sau vor trece prin birourile, instituțiile și toate locurile pe care noi le proiectăm.

Acestea fiind spuse, vom parcurge în continuare câteva din întrebările esențiale la început de drum în profesia noastră:

    1. Care cursuri și activități din facultate sunt cele mai relevante pentru debutul profesional al unui arhitect?
    2. Ce drum să urmez după facultate?
    3. Cum îmi aleg îndrumătorul și firma în care să îmi fac stagiul?
    4. Pe ce să mă axez pe perioada stagiului?
    5. Care sunt documentele necesare pentru înscrierea la stagiu?
    6. Care sunt documentele care trebuie depuse în timpul stagiului?
    7. Care sunt documentele care trebuie depuse pentru înscrierea la interviul de acordare a dreptului de semnătură?
    8. Cum mă pregătesc pentru interviul de acordare a dreptului de semnătură?
    9. Ce urmează după ce am obținut dreptul de semnătură?
    10. Care sunt perspectivele unui tânăr arhitect în piața actuală?

 

1. Care cursuri și activități din facultate sunt cele mai relevante pentru debutul profesional al unui arhitect?

Pregătirea unui arhitect este un proces complex, căci meseria noastră, totodată artă și știință, cuprinde noțiuni din mai multe domenii conexe și poartă o mare responsabilitate tehnică, socială și estetică. În acest sens, facultatea de arhitectură cuprinde o gamă variată de cursuri, de la aspecte tehnice ce presupun calcule structurale și cunoștințe despre materialele de construcții până la obiecte de studiu mai artistice, ce vizează compoziția, abilitățile de desen sau cunoștințe de istorie și filosofie.

Partea cea mai reprezentativă a facultății este însă cea de proiectare, structurată pe parcursul a cinci ani de atelier, ultimul an fiind dedicat prediplomei, diplomei și disertației. În cei cinci ani de proiecte trecem de la proiecte elementare, pavilioane simple și locuințe, până la proiecte mai complexe precum blocuri de apartamente, hoteluri, clădiri de birouri, etc.

Din punctul meu de vedere, un tânăr absolvent ar trebui în mod ideal să fie capabil să realizeze individual, fără niciun fel de îndrumare, un proiect de mici dimensiuni (de exemplu, o locuință unifamilială pentru o cunoștință a sa) de la etapa de discuții cu clientul, concept, trecând prin procedurile de avizare, până la detalierea tehnică și urmărirea de șantier. De ce acest deziderat? Pentru că acesta este procesul de bază, de la care lucrurile se pot extinde oricând și către proiecte mai complexe, însă în absența lui nu putem avea o privire de ansamblu asupra responsabilităților profesiei. Este și ceea ce se cere să cunoaștem pentru dobândirea dreptului de semnătură.

Pe ce să ne focusăm pentru a dobândi încă din timpul facultății aceste abilități?

  • Atelier – anii 2-3

Proiectele din anii 2-3 constituie „Bazele proiectării de arhitectură” și se axează în principal pe proiectarea locuințelor individuale și colective – proiectele cele mai des întâlnite și în practica reală. Sunt proiecte relativ ușor de parcurs, care fac trecerea de la exercițiile spațiale din anul I către proiectele complexe ale anilor IV-V. În cadrul acestor proiecte ne putem acomoda cel mai bine cu cerințele legale, tehnice și funcționale ale construcțiilor, nefiind o provocare din aceste puncte de vedere, ci tocmai din perspectiva de ansamblu, de coordonare a întregului.

  • Cursuri de detaliere

Detaliile tehnice corect proiectate și implementate sunt esențiale pentru orice clădire. În contextul facultății, cursurile de detaliere sunt dificil de asimilat întrucât nu se oferă suficiente exemple și experiențe practice, vizite în șantier, prin care studenții să le înțeleagă. Însă avem nevoie să le cunoaștem bine, și putem pentru asta să suplimentăm informațiile dobândite în facultate prin urmărirea unor șantiere sau a unor filmări cu procesele de construire.

  • Cursuri de legislație

Un alt subiect prea puțin abordat de facultate, legislația în domeniul construcțiilor și normativele de proiectare sunt esențiale pentru profesia de arhitect. Trebuie să știm la ce ne raportăm când proiectăm, unde găsim aceste regulamente, care sunt principiile de bază.

  • Activități pe cont propriu și promovare

În afară de a ști cum să proiecteze, un tânăr absolvent are nevoie să găsească clienți sau un eventual angajator pentru a-și practica meseria. Pentru asta, trebuie să facă dovada a ceea ce știe să lucreze, a ceea ce a creat până în momentul respectiv. De aceea ajută foarte mult activitatea profesională începută din timpul facultății, fie pe cont propriu (în amenajări interioare, de exemplu), fie în proiectare de clădiri, sub îndrumarea unui arhitect. În mod ideal, ceea ce creăm în această perioadă ar fi bine să fie și publicat cumva, pe rețelele de socializare sau pe un site propriu. Să nu uităm că avem o meserie vizuală și e păcat să nu facem cunoscute rezultatele muncii noastre.

 

2. Ce drum să urmez după facultate?

Diploma de arhitect deschide calea către mai multe trasee profesionale, în funcție de dorințele și posibilitățile fiecăruia:

  • Arhitect stagiar

Pentru a profesa independent ca arhitect, legislația din țara noastră cere să ai drept de semnătură. Acest drept poate fi obținut în urma unui stagiu îndrumat de minim 2 ani. În timpul stagiului trebuie să fii angajat cu normă întreagă și să ai un îndrumător de stagiu, arhitect cu drept de semnătură cu minim 5 ani de experiență (de la absolvirea facultății), care să fie titular, asociat, administrator sau angajat în firma angajatoare. Pe durata stagiului lucrezi ca arhitect, membru al echipei de proiectare, și e de dorit să treci prin proiecte și etape cât mai diverse. După cei doi ani de stagiu, te poți prezenta la interviul pentru acordarea dreptului de semnătură atunci când te simți pregătit și ai acumulat toate experiențele cerute de criteriile de evaluare.

  • Arhitect angajat (fără drept de semnătură)

Pentru obținerea dreptului de semnătură se ia în considerare și un stagiu neîndrumat, constând în minim 5 ani în care lucrezi ca arhitect în colective coordonate de arhitecți cu drept de semnătură. Dacă nu dorești să te înscrii la stagiu, te poți angaja ca arhitect în cadrul unei firme de proiectare. În majoritatea anunțurilor de angajare nu se cere drept de semnătură, șeful de departament sau directorul firmei fiind cel care își asumă semnarea proiectelor.

Ca o concluzie a propriului meu stagiu, dar și a numeroaselor experiențe pe care le-am auzit de la colegii mei, pot spune că nu există nicio diferență calitativă între cele două tipuri de stagiu, singura diferență fiind pe partea de formalități – înscrierea la stagiu și raportările semestriale făcute în cazul stagiului îndrumat. Îndrumătorilor de stagiu nu li se cere să aibă o formare pedagogică și nici nu sunt plătiți să desfășoare activitatea de îndrumare, astfel că suportul pe care îl oferă este la fel ca a unui șef de proiect față de membrii echipei sale – fie ei stagiari sau simpli angajați.

De asemenea, trebuie să menționez că poți profesa ca arhitect întreaga carieră fără a avea drept de semnătură. Acesta este necesar doar în cazul în care îți dorești să lucrezi individual, în cadrul propriei firme, sau să devii șeful unei echipe de arhitecți în cadrul unei firme mai mari.

  • Liber profesionist sau angajat în domenii conexe

Mulți absolvenți de arhitectură generală se reorientează către domenii conexe, mai puțin restrictive în materie de diplome și certificări, care pun preț strict pe competențe și creativitate: design interior, design de produs, design grafic sau web. Aceste domenii pot aduce mai multă flexibilitate și un venit mai satisfăcător decât clasica meserie de arhitect proiectant, mai ales că se pot face în paralel cu facultatea.

Din punctul meu de vedere, chiar dacă vrei ca pe viitor arhitectura să fie principala ta activitate, a desfășura și o activitate conexă este de mare ajutor în ceea ce privește competențele sociale și manageriale. Acestea le poți dezvolta fiind responsabil de întreg parcursul unui proiect, inclusiv de ceea ce presupune gestionarea unei firme proprii: contracte, bugete, contabilitate, promovare, etc.

 

3. Cum îmi aleg îndrumătorul și firma în care să îmi fac stagiul?

Alegerea firmei în care să îți efectuezi stagiul depinde foarte mult de aspirațiile tale de viitor. Dacă îți dorești ca în scurt timp să activezi în cadrul propriei firme, cea mai bună alegere este să faci stagiul la o firmă mică, cu puțini angajați. Aici vei avea posibilitatea să ai un aport semnificativ în proiecte, care de obicei sunt mai simple și se finalizează mai repede, dându-ți șansa de a parcurge toate misiunile arhitectului într-un timp scurt și de a obține dreptul de semnătură după durata minimă de 2 ani.

Dacă în schimb, îți dorești să fii angajat pentru o perioadă lungă de timp, să evoluezi în cadrul unei echipe mari și să lucrezi pe proiecte complexe, cea mai bună alegere ar fi o firmă mare, cu angajați numeroși și cu specializări diverse. Într-o astfel de firmă vei avea ocazia să te specializezi, să lucrezi proiecte deosebite, însă îți va fi mai greu să obții acea privire de ansamblu asupra profesiei și să bifezi toate etapele unui proiect, cerute la stagiu. În firmele mari, proiectele sunt elaborate pe durata mai multor ani de mulți oameni, de aceea s-ar putea să ai nevoie de mai mult de 2-3 ani până să întrunești toate criteriile pentru obținerea dreptului de semnătură.

Întrucât raportarea pe durata stagiului se face odată la 6 luni, îți poți schimba angajatorul dacă simți că firma aleasă inițial nu ți se potrivește.

În ceea ce privește îndrumătorul, ar fi ideal să poți rezona cu el, să fie răbdător, deschis, respectuos, atent, să știe să comunice eficient și amabil, să aibă timp și drag de a împărtăși profesia cu cei mai tineri. Pe parcurs vor apărea multe întrebări specifice, de detaliu, la care vei avea nevoie de răspunsuri, și e bine să ai la cine apela cu inima deschisă.

RED FLAGS – Ce să eviți

Eu personal am avut parte de o experiență foarte bună ca stagiar, angajatorul meu a apreciat experiența anterioară și mi-a alocat încă de la început proiecte pe care le-am elaborat integral, acest fapt fiind profitabil de ambele părți. Însă la interviuri sau de la alte persoane am auzit multe experiențe negative și e necesar să le menționez și pe acestea, ca să știți ce să evitați:

  • Nu acceptați să fiți umiliți

Stagiarul este arhitect absolvent de 6 ani de facultate, un om în toată firea care a muncit și a învățat mult pentru a deveni ceea ce e în prezent. Nu uitați că facultatea de arhitectură este printre cele mai lungi, dificile și costisitoare facultăți. Nu o face oricine. Și în general cine se încrie la stagiu nu e la primul loc de muncă, are câteva luni sau ani de experiență. Astfel că stagiarul merită să fie respectat la locul de muncă, să câștige cât să ducă o viață decentă și să aibă perspective de evoluție.

Caz real: Stagiul a fost dintotdeauna subiect aprins de dezbatere. Însă, dintre toate, ce nu voi uita toată viața este un comentariu scris de o doamnă pe un grup al arhitecților – „cu toții știm că stagiarul este ultimul păduche din firmă”. Pe vremea aceea eram în facultate și replica asta a fost un fel de avertisment – să fac tot ce e posibil să fiu un profesionist competent și niciodată să nu își permită cineva să spună așa ceva despre mine, fie că sunt stagiar, fie că nu. Însă acum aș puncta altceva – nimeni din nicio firmă nu poate fi numit „păduche”, indiferent de munca pe care o prestează, oricât de umilă și de necalificată ar fi, și să afirmi așa ceva public arată o răutate și o frustrare fără margini.

  • Nu acceptați să lucrați pe salariul minim

Stagiarul este un angajat cu normă întreagă, cu studiile finalizate, nu e într-un program de internship, nu e asistat social. A fi plătit și respectat pentru munca pe care o prestezi nu e niciun favor, e ceva firesc. Din păcate am văzut adesea că angajatorii profită de acest statut al stagiarului care depinde de validarea îndrumătorului său și consideră chiar și salariul minim un „favor”.

Caz real: La un interviu, patronul unei cunoscute firme de proiectare, care este și asistent la facultate, mi-a spus că dacă vreau să fac stagiul la firma lui nu are cum să îmi dea mai mult decât salariul minim, că îi voi da mai mult de lucru ca să mă îndrume și că mă voi folosi de proiectele lui la interviul pentru dreptul de semnătură. Dar dacă agream să fiu simplu angajat, fără stagiu, salariul ar fi fost desigur mai mare. În ambele situații, eu eram același om, cu 4 ani de experiență în spate, cu propria firmă, cu peste 10 proiecte complexe pe care le coordonasem și finalizasem deja. Toate acestea nu au contat deloc, în comparație cu „stigmatul” de a fi stagiar.

  • Nu stați într-un loc unde angajatorul pare că vă face o favoare că vă primește la stagiu.

Munca trebuie respectată, chiar și atunci când ești începător. Ca arhitect absolvent nu ești nicidecum necalificat, nu ești neputincios, ești pur și simplu la început și trebuie să te acomodezi cu anumite proceduri, template-uri, reguli din firmă. În alte domenii, firmele care se respectă alocă un anumit timp de formare când te angajezi – chiar și pe poziție de senior. Din păcate mulți perpetuează tipare negative, toxice, pe modelul „dacă mi-a fost mie greu, lasă să îți fie și ție”. Dacă cineva consideră ca e mare favor să îți semneze două hârtii o dată la șase luni, clar nu vei câștiga nimic din acea colaborare.

Caz real: când căutam firma la care să îmi încep stagiul, la interviu mi s-a spus că nu sunt de acord să îmi semneze acordul de stagiu decât după minim 3 luni de muncă, pentru ca ei să se convingă că nu de asta stau în firma lor. Plus ca salariul pe care mi l-au oferit era sub range-ul scris în anunțul de recrutare – eu având deja 3 ani de experiență la momentul respectiv.

  • Nu stați într-un loc unde faceți doar muncă de desenator

Nu uitați că scopul vostru e ca în cei 2 ani de stagiu să acumulați cunoștințe cât mai diverse, să treceți prin toate fazele de proiectare, prin mai multe tipuri de proiecte, să învățați cât mai mult. O muncă repetitivă nu vă va oferi aceste lucruri, din păcate.

  • Nu vă lăsați descurajați de lucrurile pe care nu le știți

Lipsa de experiență de la început e un aspect dificil la angajare, in toate domeniile. Însă de aceea ești și plătit mai puțin, de aceea faci la început o muncă mai slab calificată, de care e totuși mare nevoie, că altfel firmele nu ar căuta angajați pe rol de junior. A fi tânăr nu înseamnă a fi neangajabil. Fii cât mai deschis să acumulezi informații noi, să te dezvolți, să ai inițiativă, și în scurt timp vei crește și vei trece de dificila etapă de debut.

 

4. Pe ce să mă axez pe perioada stagiului?

Scopul perioadei de stagiu este de a te pregăti să lucrezi pe cont propriu ca arhitect, responsabil de proiect, de echipa de proiectare și eventual de propria firmă. Pentru că noțiunile dobândite în facultate vizează în general doar partea de proiectare, fără a intra în aspecte legate de implementare sau de management, stagiul va veni cu un set complex de cunoștințe și situații, pe care va trebui să le asimilezi într-un timp scurt. Iată principalele aspecte pe care e bine să te axezi:

  • Imaginea de ansamblu a unui proiect

E important să înțelegi care sunt fazele unui proiect, ce rol au ele, care sunt documentațiile care se cer pentru fiecare. De asemenea, trebuie să înțelegi dinamica de lucru, care sunt ceilalți specialiști implicați în proiect, pentru că tu ca arhitect vei media între toți și vei pune împreună toate documentațiile elaborate de ei.

  • Documentare

Arhitectura e o meserie dinamică, în care tehnologia și legislația se schimbă în permanență. De aceea, nu vei ști niciodată totul pe de rost – și nici nu e nevoie. Important însă e să știi unde să cauți – în legi, în normative, să fii actualizat cu inovațiile din domeniu.

  • Detaliere tehnică

Detalierea corectă a unui proiect de arhitectură și urmărirea implementării corecte în șantier sunt vitale pentru calitatea unei clădiri.

  • Materiale și furnizori

Orice proiect se face cu oameni – și nu doar cu echipa de proiectare, ci și cu cei care vor asigura punerea în practică a ideilor tale. Proiectele pe care le vei elabora trebuie să fie realiste, raportate la bugetul și materialele disponibile. De aceea e important să cunoști furnizorii, să stabilești cu aceștia o legătură strânsă pentru că ei te vor ajuta ulterior cu oferte, detalii tehnice, sfaturi specializate. Mergi în vizite la showroom-uri, cere mostre și cataloage pe care să le poți prezenta clienților, participă la evenimente de profil.

  • Bugetul unui proiect

Bugetul disponibil este unul din primele aspecte care trebuie discutate cu un client, iar acesta trebuie raportat într-un mod fezabil la cerințele proiectului. Învață să faci devize, să ceri oferte pentru produsele pe care le folosești și să le centralizezi.

  • Contracte, oferte

Orice proiect de arhitectură se elaborează în baza unui contract de prestări servicii și a unui preț agreat de firmă cu clientul. Deși aceste informații nu sunt de obicei la îndemâna stagiarilor, e foarte util să îți faci o idee despre valoarea muncii tale de arhitect și condițiile în care aceasta se negociază. Poți căuta modele de contracte și oferte, poți urmări cum se desfășoară discuțiile cu clienții în firma la care lucrezi. Pentru proiectele publice, valorile contractelor sunt publice și le poți găsi în platforma SEAP. Ca tarife de proiectare, OAR a elaborat un sistem de calcul, SIC (Sistemul de Informații asupra Costurilor pentru proiectarea de arhitectură), după care te poți orienta.

  • Șantier și experiență practică

Fără implementare, un proiect rămâne la stadiul de desen frumos. Arhitectul șef de proiect trebuie să fie capabil să urmărească execuția proiectului în șantier, să cunoască detaliile, să ofere soluții pentru situațiile neprevăzute ce pot apărea. De aceea, e durata stagiului e bine să participi la cât mai multe vizite pe șantier, ca să te familiarizezi cu materialele, cu tehnicile de construcție, cu oamenii și cu procedurile de lucru.

  • Lucrul cu proprii clienți

Multe din lucrurile enumerate mai sus sunt dificil de parcurs din postura de angajat, mai ales aspectele financiare și de management. Ideal ar fi să îți deschizi propria firmă încă din facultate sau in timpul stagiului și să începi să lucrezi pe cont propriu cu clienții, chiar dacă pentru început aceștia vor fi cunoscuți sau membri ai familiei. În acest fel îți vei face și un portofoliu propriu și vei înțelege mult mai bine ce presupune gestionarea unei firme (contabilitate, contracte, facturi, termene, promovare, etc.). Amenajările interioare sunt un început excelent, din care poți învăța foarte multe, fără a fi condiționat de dreptul de semnătură sau alte acreditări speciale care sunt cerute de lege în cazul proiectării de construcții.

Scopul stagiului este de a trece prin cât mai multe etape și situații ce pot apărea în viața unui arhitect. OAR a centralizat aceste etape sub forma Misiunilor Arhitectului, misiuni ce stau la baza evaluării activității stagiarului. Ar trebui să vă asigurați că parcurgeți cât mai multe din misiunile de bază pentru a vă putea prezenta la interviu după încheierea stagiului.

 

5. Care sunt documentele necesare pentru înscrierea la stagiu?

Înscrierea la stagiu presupune înscrierea în OAR ca arhitect stagiar, în cadrul filialei pe teritoriul căreia aveți domiciliul. Va trebui să trimiteți pe mail către secretariatul filialei următoarele documente:

  • Cerere de înscriere ca arhitect stagiar (formular-tip)
  • Adeverința sau diploma de absolvire a facultății
  • Certificat de cazier judiciar (se poate obține online pe site-ul Hub MAI)
  • Certificat de naștere
  • Carte de identitate
  • Contract individual de muncă
  • Convenția de stagiu (o găsiți pe site-ul OAR)
  • Fișa cu datele personale (formular-tip)
  • CV format Europass
  • Taxa de înscriere în OAR și cotizația anuală ca stagiar.

Puteți trimite pe mail documentele pe care le aveti inițial, urmând ca secretarul să vă transmită formularele-tip care vă lipsesc, precum și sumele de plată.

Menționez că data înscrierii la stagiu va fi data la care trimiteți toate documentele complete, inclusiv dovada plății (nu data începerii contractului de muncă sau cea de pe convenția de stagiu).

Odată ce veți fi înregistrați în sistem, veți primi un număr în TNA (Tabloul Național al Arhitecților) și date de logare în platforma SIOAR. Această platformă este mijlocul de comunicare cu filiala, prin ea veți transmite documentele pe toată durata stagiului, precum și după obținerea dreptului de semnătură.

Detalii și informații actualizate găsiți pe site-ul OAR, la secțiunea Înscriere membri. Procedura de înscriere poate suferi modificări în timp, astfel că vă recomand să sunați la secretariatul filialei OAR pentru a afla exact cum să procedați.

6. Care sunt documentele care trebuie depuse în timpul stagiului?

Pe durata celor 2 ani de stagiu va trebui să depuneți la fiecare 6 luni în platforma SIOAR următoarele documente:

  • Fișele lunare de evaluare a stagiului

Fișele lunare reprezintă un document Excel în care trebuie să completați activitatea pe care o desfășurați în fiecare zi din fiecare lună de stagiu: proiectul, numărul de ore lucrat pe proiect și misiunea arhitectului pe care o bifați prin activitatea respectivă. Recomand să vă notați într-o agendă activitățile desfășurate în fiecare zi, pentru a putea apoi să le completați în tabel și să aveți o evidență cât mai bună a duratei și parcursului proiectelor.

  • Evaluare de sinteză a îndrumătorului de stagiu

Evaluarea de sinteză reprezintă un document completat de îndrumătorul de stagiu prin care acesta evaluează nivelul de competență al stagiarului pe diferite criterii și oferă anumite observații legate de parcursul acestuia.

  • Raportul de stagiu

Raportul de stagiu este un fel de jurnal al proiectelor prin care treceți, proiecte care trebuie să se regăsească și în fișele lunare. Despre fiecare proiect trebuie să specificați în ce constă, funcțiunea sa, o scurtă descriere a lui și să specificați care este contribuția voastră la acel proiect – prin ce etape ați trecut și ce ați învățat din ele. Acest raport trebuie semnat de stagiar și de îndrumătorul de stagiu.

  • Dovada participării la cel puțin o conferință de stagiu pe an

Conferințele de stagiu se organizează de 4 ori pe an, înaintea sesiunilor de acordare a dreptului de semnătură, și de cele mai multe ori constau într-o prezentare de jumătate de oră – o oră susținută de membrii comisiei de acordare a dreptului de semnătură, împreună cu responsabilii de stagiu din cadrul OAR, urmată de o sesiune de întrebări din partea stagiarilor. Acestea se desfășoară pe Zoom, iar întrebările se pot pune doar în scris. Pentru a dovedi participarea, vă recomand să faceți o captură de ecran cu o întrebare pe care o puneți în cadrul conferinței.

Aceste documente se încarcă în termen de o lună de la încheierea fiecărui semestru de stagiu în SIOAR: Pagina mea-Membru-Editează-Certificate stagiu.

De asemenea, pentru fiecare an calendaristic va trebui să plătiți taxa de membru OAR.

Formatele-tip pentru primele 3 documente le puteți găsi pe site-ul OAR. Detalii și informații actualizate privind efectuarea stagiului găsiți pe site-ul OAR, la secțiunea Stagiu. Alte documente și formulare-tip pentru stagiu găsiți pe site-ul OAR București.

De asemenea, aveti un ghid amănunțit pentru stagiu, elaborat de OAR: broșura de stagiu.

7. Care sunt documentele care trebuie depuse pentru înscrierea la interviul de acordare a dreptului de semnătură?

  • Certificat de cazier judiciar
  • Certificat de stagiu
  • Carte de identitate
  • Contract de muncă
  • Convenție de stagiu
  • CV actualizat
  • Diploma de licență și master
  • Recomandare din partea îndrumătorului

Aceste documente se încarcă în SIOAR, urmând ca un reprezentant al filialei OAR să verifice corectitudinea acestora și să valideze certificatul de stagiu. Pentru validare, puteți suna direct la secretariatul filialei.

Apoi se depune cerere pentru dovada de efectuare a stagiului, la care anexați CV-ul, recomandarea de la îndrumător și cazierul.

După ce este emisă această dovadă, va putea fi descărcată pe pe platformă. Cu ea veți depune tot în platformă cererea de înscriere la sesiunea de acordare a dreptului de semnătură.

După ce se validează această cerere, va apărea de plătit taxa de înscriere. După plata acestei taxe, veți primi un mail în care veți fi anunțați ziua și ora la care ați fost programați pentru interviu, linkul de Drive pe care trebuie să încărcați documentele necesare pentru susținerea interviului, precum și data-limită de încărcare a acestora.

Documentele care trebuie încărcate pe Drive sunt:

  • Portofoliul care va fi suportul grafic pentru susținere
  • Toate piesele scrise și desenate din proiectele prezentate
  • Consimțământul îndrumătorului pentru susținerea proiectelor alese (formular-tip)
  • Declarația pe proprie răspundere privind confidențialitatea (formular-tip)

8. Cum mă pregătesc pentru interviul de acordare a dreptului de semnătură?

Pregătirea pentru interviu este o recapitulare a întregii activități profesionale, pe care va trebui să o structurați într-un portofoliu de lucrări cât mai reprezentative, care să acopere toate misiunile arhitectului.

Interviul este susținut online, pe Zoom, și constă într-un discurs de 20 de minute în care canditatul își prezintă experiența profesională și proiectele selectate, urmat de o sesiune de întrebări din partea comisiei de 20 de minute, după care comisia deliberează timp de 10 minute și oferă apoi candidatului răspunsul: nota acordată și statulul admis sau respins.

Prin urmare, portofoliul trebuie structurat astfel încât să vă puteți încadra cu prezentarea în 20 de minute. Recomandarea mea e să alegeți proiecte la care ați trecut prin cât mai multe etape (pentru a face dovada că ați bifat misiunile arhitectului), sau dacă nu, atunci mai multe proiecte la care ați bifat etape diferite. De asemenea, alegeți proiecte care vă plac, care vă reprezintă și pe care le stăpâniți, pentru a putea răspunde la orice întrebare legată de ele.

Nu există un format-tip pentru portofoliu, fiecare candidat îl redactează în stilul propriu. În funcție de complexitate, recomand să prezentați între 3 și 6 proiecte. Ca structură a portofoliului, recomand să începeți cu un CV succint, în care să vă prezentați în mare activitatea și proiectele elaborate, urmat de un cuprins cu proiectele pe care le-ați ales. La fiecare proiect puteți începe cu o descriere generală, similară cu cele din rapoartele de stagiu, iar mai apoi să structurați piesele desenate în funcție de misiunile pe care le-ați bifat. Nu este necesar să puneți în portofoliu planșele ca atare, cu cartuș, recomand mai degrabă să extrageți din planșe elementele grafice reprezentative și să le paginați într-un mod armonios și unitar cu întreg cuprinsul portofoliului.

În ceea ce privește cunoștințele teoretice, bibliografia minimală se găsește pe site-ul OAR. Aceasta constă în regulamente ale Ordinului, Misiunile Arhitectului și legi de bază în domeniul construcțiilor, privind urbanismul, autorizarea, calitatea în construcții și monumentele istorice. Suplimentar însă, vă recomand să recitiți și normativele specifice proiectelor pe care alegeți să le prezentați, și eventual anumite cursuri din facultate, fie tehnice, fie teoretice și de legislație, după cum simțiți nevoia. Întrebările din cadrul interviului pot să vizeze și noțiuni de cultură generală de specialitate, precum istoria arhitecturii sau stiluri arhitecturale.

Nu uitați ca în timpul interviului să aveți la îndemână cartea de identitate pentru a vă legitima la începutul interviului, și câteva coli A4 și instrumente de scris în caz că va fi nevoie să schițați ceva, la cererea comisiei.

9. Ce urmează după ce am obținut dreptul de semnătură?

Obținerea dreptului de semnătură reprezintă totodată o mai mare libertate, dar și o responsabilitate. Este eliberator ca după multă muncă să fii în sfârșit acreditat să poți elabora proiectele de unul singur, fără a depinde de altcineva. Însă trebuie să fii foarte bine pregătit, să te documentezi permanent, să verifici fiecare detaliu și să îți poți asuma tot ceea ce semnezi.

Angajat în continuare la firma în care ai făcut stagiul poate fi o variantă bună de tranziție, dacă poți crește în timp pe un post care să îți valorifice abilitățile și pentru care să fii și plătit conform unui nivel mai mare de experiență. Este de dorit să poți finaliza proiectele deja începute, să poți trece prin toate etapele de proiectare și de supraveghere a execuției, pentru că vei câștia astfel experiențe valoroase într-un mediu care îți este deja cunoscut.

Angajat la altă firmă, pe un post mai avansat, este o opțiune prin care îți poți crește abilitățile de relaționare cu oamenii și de coordonare a proiectelor mai complexe. Este bine să faci acest pas când ești foarte bine pregătit din punct de vedere tehnic, pentru a putea susține la rândul tău alți membri mai tineri ai echipei și pentru a avea o viziune clară de ansamblu a proiectelor pe care va trebui să le coordonezi.

Lucrul pe cont propriu aduce o provocare suplimentară – aceea de gestiune a unei firme, de a asigura un flux constant de proiecte, de a te încadra în costuri și termene, de a te promova, de a menține legătura cu clienții, colaboratorii și constructorii. Dacă acest drum este cel pe care ți-l dorești, orice experiență antreprenorială anterioară se va dovedi foarte utilă. Dreptul de semnătură în sine nu îți va aduce clienți, este în continuare datoria ta să te faci cunoscut și să îți faci treaba la cele mai înalte standarde de calitate pentru ca oamenii să te aleagă pe tine ca arhitect.

10. Care sunt perspectivele unui tânăr arhitect în piața actuală?

Chiar dacă în prezent activează mulți arhitecți pe piață, pentru un om bine pregătit, pasionat și dedicat va fi întotdeauna loc. Arhitectura este un domeniu dinamic si inovator – fii bun în ceea ce faci și rezultatele vor apărea în mod natural. Mai ales dacă alegi să lucrezi pe cont propriu, fiecare proiect dus cu bine la capăt îți va aduce noi clienți, prin recomandarea oamenilor pentru care deja ai lucrat.

Așa că, dragilor, oricât de multe planșe și memorii ați avea de făcut, oricât de copleșiți ați fi de problemele zilei de astăzi, vă rog să nu uitați că menirea voastră e să aduceți un bine oamenilor pentru care lucrați, un mediu construit sănătos și plăcut, în care ei să se regăsească, poate chiar pentru toata viața.

A fi arhitect e o mare răspundere, dar poate fi și o mare bucurie. Doar de noi depinde cum ne configurăm parcursul.

Povestea mea

Pentru cine nu mă cunoaște, mă numesc Monica Cîrstea, am 27 de ani, sunt arhitect și designer. În 2013 am început blogul Dreams of an Architect, pentru că am îndrăznit să cred că o fată de clasa a XI-a pasionată de desen și arhitectură poate avea ceva interesant de împărtășit. Dintr-o pasiune, blogul a devenit o cale de comunicare și educare care mi-a adus prieteni care s-au regăsit în subiectele expuse aici, dar și clienți interesați de proiectele mele.

În 2015 am intrat la facultate, cu noroc sau poate cu o bună pregătire și organizare – prima din an. Mi-am dorit atunci să dau mai departe ceea ce mi-a fost de ajutor în parcursul de pregătire pentru admitere, astfel luând formă seria de articole Education.

Următorul pas semnificativ a fost deschiderea propriei firme de arhitectură și design, OMNIA Design Studio, în 2018, pentru că în anul IV de facultate mă simțeam pregătită să ofer lumii ceva din ceea ce învățasem până atunci. Cu fiecare proiect am avut de învățat și am crescut, și până în ziua de astăzi consider că fiecare proiect e o provocare și o ocazie de a da ce am mai bun. Și sunt recunoscătoare tuturor beneficiarilor care au avut încredere să își lase propriile case pe mâna unui tânăr cu puține proiecte în portofoliu.

Am finalizat facultatea de arhitectură la UAUIM în iulie 2021 și o lună mai târziu am început stagiul, timp în care am elaborat peste 20 de proiecte de arhitectură și design interior. Tot în această perioadă am obținut și acreditarea de formator, am pus bazele unui curs și am contribuit la formarea ca designeri de interior a peste 150 de cursanți, în cadrul școlii Decor Still.

Am obținut dreptul de semnătură în septembrie 2023, imediat după finalizarea duratei minime de 2 ani de stagiu, pentru că mi-am dorit să pot profesa independent ca arhitect, pentru că îmi place să lucrez direct cu beneficiarii și prin asta să cunosc povești de viață pe care să le exprim în proiecte de arhitectură, design interior sau grafică.

Asta e doar o poveste din alte mii de povești. Povestea fiecăruia dintre noi este specială și semnificativă în felul ei. Însă dacă ar fi să spun un singur sfat din tot ce am trăit – acela ar fi să nu așteptați confirmarea nimănui pentru a da ce aveți mai bun. Niciodată nu veți ști totul, niciodată nu veți fi pe deplin pregătiți – iar asta nu o spun eu, ci o spun și cei cu 10-20 de ani mai în vârstă ca mine, care învață tot mai multe cu fiecare zi de trece. Dacă vreți cu adevărat să faceți ceva, nu așteptați încheierea facultății sau a stagiului pentru a începe să trăiți viața pe care v-o doriți cu adevărat. O diplomă sau o ștampilă nu va face o diferență mai mare decât munca și dedicația voastră. Ele nu vă vor aduce automat recunoaștere și clienți – doar rezultatele concrete pot face asta, iar ele vin atunci când îndrăzniți să credeți în voi, și să acționați în consecință.

—

Dacă aveți nevoie de un sfat, o părere, sau dacă vreți să îmi împărtășiti propriul debut profesional, sunt aici și vă aștept cu drag să schimbăm idei. Iar dacă articolul meu v-a fost de folos, singura rugăminte pe care o am la schimb este ca peste ani, când veți realiza tot ce vă doriți acum, să nu uitați de unde ați plecat, să nu vă pierdeți empatia față de cei care sunt la început de drum și să vă amintiți că e datoria noastră să dăm mai departe lucruri bune și utile – asta dacă ne dorim ca societatea de peste ani să fie una sănătoasă, educată și armonioasă.

Cum te putem ajuta?

Construim imaginea perfectă pentru planurile tale de viitor. Descoperă serviciile noastre!

Servicii

Vrei să colaborăm?

Suntem aici pentru tine. Lasă-ne un mesaj și vom răspunde în cel mai scurt timp.

Contact